Aproape întreaga perioadă interbelică, familia lui Ştefan Holban a locuit la Chişinău, într‑un apartament dintr‑un imobil alcătuit din parter şi două etaje, în total, 6 apartamente, din curtea şcolii primare din preajma Fânăriei Chişinăului, la care soţia sa, Tatiana, era directoare. Blocul de locuit pentru cadrele didactice se găsea pe adresa str. Tighina nr. 2‑4 (aproximativ pe locul fostului Stadion Republican, pe latura ce dă în str. Mihail Kogălniceanu). Curtea şcolii şi respectiv imobilul locativ pentru corpul didactic din mijlocul acestei curţi erau împrejmuite de un zid masiv de piatră, iar locatarii de aici se simţeau ca într‑o cetate. Impresia era generată şi de edificiile din preajmă. Nu departe, în dreapta era închisoarea centrală a oraşului, impresionantă prin turnurile ei, ca nişte fortăreţe. În stânga, o biserică numită biserica militară, la care erau uneori aduşi, la slujbele religioase, soldaţii ce‑şi făceau serviciul militar în termen. În apropiere, spre exteriorul oraşului începea mahalaua Malaia Malina, în care locuia în majoritate minoritatea rusă.

Soţia, Tatiana, s‑a născut în 1890, la Odesa, rusoaică de naţionalitate. Era fiica lui Ivan Dolgarev, născut circa la 1860, din căsătoria acestuia cu Ana Costandoglo, o găgăuzoaică din sudul Basarabiei, născută în 1865. Ana Dolgareva a activat la Cărpineni în calitate de director al Școlii de Fete (în prezent edificiul Stației de Pompieri.

Tatiana și-a început cariera didactică la Școala primară din Cărpineni, fiind practic prima învățătoare, ce a predat începând cu anul de studii 1917-1918 în limba română la Școala primară din Cărpineni. Apoi și-a urmat soțul la Chișinău. A avut parte de o viaţă lungă, plină de bucurii şi împliniri, dar i‑a fost dat să îndure şi destulă suferinţă. A născut, crescut şi educat, împreună cu soţul ei, Ştefan Holban, trei copii: Vlad(imir), născut în 1916, Anatol în 1918 și Eugen, născut la 22 decembrie 1920. Tatiana a decedat la vârsta de 90 de ani în 1980 la București.