10 august 1482/2023 - Carpinenii renăscuți dintr-o iubire
Când a pornit reacţiunea în frunte cu generalul Kornilov, Kolceag şi alţii, la luptă activă şi organizată pentru înăbuşirea revoluţiei, moldovenii ostaşi din Odesa au dat dovadă de cei mai credincioşi luptători pentru apărarea cauzelor revoluţiei şi pentru aceste fapte au fost citaţi şi li s-au adus mulţumiri publice în repetate rânduri.
Comitetul Revoluţionar Moldovenesc a ostaşilor din Odesa, cum am arătat, nu-şi limita activitatea sa numai la centrul din Odesa. El alerga şi dădea ajutor ori unde era nevoie.
Când a văzut că luptele contrarevoluţionarilor iau amploare şi se întind peste tot în Rusia, în şedinţa Comitetului din 30 august 1917, la propunerea primului secretar al său, a hotărât sa adereze tuturor moldovenilor ostaşi din întreaga Rusie un călduros apel în care să-i îndemne şi să le ceară să lupte fără cruţare împotriva ori căror contrarevoluţionari. Iată, apelul:
FRAŢI MOLDOVENI!
Comitetul Împlinitor al Sfatului Deputaţilor Ostaşilor Moldoveni din garnizoana Odesa, în şedinţa sa din 30 august al anului acestuia, desbătând starea lucrurilor din Rusia în legătură cu răscoala generalului Kornilov, a hotărât să adereze către toţi fraţii moldoveni cu o călduroasă chemare, îndemnându-i la unirea tuturor organizaţiilor moldoveneşti, spre a lupta cu duşmanii slobozeniei.
Fiecare moldovean trebuie să ţie minte, că e dator să apere slobozenia atât de scump dobândită, mai ales fiindcă noi moldovenii am suferit de la regimul ţarist autocrat mai mult ca oricare.
Deasemenea acum, când duşmanii slobozeniei vor să aducă stăpânirea veche înapoi, noi moldovenii trebuie să fim cei dintâi apărători al slobozeniei şi a fericirii viitoare, la care atît de mult am visat.
Preşedinte (s.s) Ştefan Holban
secretar (s.s.) D. Popov
Extras din Albumul Basarabiei de Gheorghe Andronache, pag.113 (Cuvânt Moldovenesc, nr.78 din 1917). Conform cu originalul. Certificat la cerere d-lui Ştefan Holban. Eduard Mirto, avocat, str. Gen. Manu nr.1, BucureştiActivitatea acestui Comitet a fost multilaterală şi el a jucat un însemnat rol în mişcarea revoluţionară a ostaşilor moldoveni.
Roadele Comitetului se datoresc faptului că că el era alcătuit din persoane active şi pricepute. Cei mai mulţi au fost oameni devotaţi cauzei revoluţiei şi încercaţi luptători revoluţionari. În fruntea lui era ştabs căpitanul Emanuil Catelli, câţiva secretari şi membri ca Anton Crihan, Neculai Cernei, Neculai Secară, Ion Păscăluţă, Constantin Osoian şi alţii, iar ca prim secretar subsemnatul.
În scurtă vreme batalionul de ostaşi moldoveni a fost transformat în regimentul 40. Din acest regiment se alcătuiau detaşamente speciale, numite cohorte, care în frunte cu câţiva ofiţeri se trimeteau în judeţele provinciei natale, unde se stabileau în capitalele de judeţ şi vegheau la păstrarea ordinei şi adâncirea revoluţiei.
Delegat de Comitetul soldaţilor şi ofiţerilor moldoveni din Odesa, între 8‑14 septembrie 1917, Ştefan Holban face parte din delegaţia românilor din Basarabia (anume această sintagmă este fixată în textul oficial), trimisă la Congresul popoarelor din Rusia, convocat la Kiev, din iniţiativa Radei ucrainene. Din delegaţie mai făceau parte Vlad Cazacliu, Ion Codreanu, Vasile Cijevschi, Grigore Dascăl şi Teofil Ioncu, conducătorul delegaţiei. Cei aproape o sută de delegaţi la congres, reprezentând 13 naţiuni şi naţionalităţi din limitele fostului imperiu (ruşi, români, estonieni, evrei, cazaci, letoni, lituanieni, poloni, tătari, turkmeni etc.), cereau respectarea de către Guvernul Provizoriu a drepturilor şi libertăţilor, inclusiv dreptul la autonomie, cucerite prin revoluţia din Februarie 1917.
Salutând congresul naţiunilor, în numele românilor din Basarabia, conducătorul delegaţiei a rostit, pentru prima oară în faţa unui for atât de reprezentativ, adevărul despre populaţia băştinaşă din Basarabia, tăgăduit, dar şi interzis, timp de mai bine de un secol, de stăpânirea străină, adevăr pe care chiar şi în noile condiţii pretinşii democraţi ruşi şi ucraineni încercau să‑l muşamalizeze. Teofil Ioncu dezavuează minciuna şi spune franc că între moldoveni şi români nu există vreo deosebire: Mulţi aţi auzit de moldoveni, dar puţini ştiţi că naţiunea moldovenească nu există. Este o naţiune română. Numele de moldovean şi moldoveni este numai terito‑rial dar nu naţional, iar dacă noi numim moldoveneşti comitetele şi organizaţiile noastre, o facem aceasta nu‑mai din punct de vedere tactic, fiindcă cuvântul român sună prea aspru în urechile vrăjmaşilor noştri, de care avem mulţi, ca şi dumneavoastră, şi el le serveşte de a ne acuza pe noi de separatism.
Indiscutabil, mesajul transmis de Teofil Ioncu exprima într‑o formă concentrată opinia întregii delegaţii basarabene, inclusiv cea a lui Ştefan Holban. Congresul naţionalităţilor din Rusia, ce şi‑a ţinut lucrările la Kiev, s‑a pronunţat pentru republica federativă ca cea mai potrivită formă de guvernământ pentru organizarea vieţii popoarelor din fostul imperiu rus, recunoscând fiecărui popor dreptul la autonomie naţională.
Acest Congres a avut o mare însemnătate pentru toate popoarele minoritare din Rusia în sensul revoluţionar şi al dezvoltării lor naţionale, deoarece la acest congres a fost adoptată hotărîrea de a recunoaşte drepturile tuturor popoarelor la autonomie.