Născut la Cărpineni, tânărul Ștefan Holban a avut parte să locuiască puțin aici, chiar din fragedă copilărie, poate de aceea dorul față de localitatea natală a fost mult mai mare. Desigur, că și farmecul deosebit al Cărpinenilor privit de pe pragul casei părintești și-a lăsat amprente adânci în sufletul său.

După absolvirea celor două școli din Cărpineni, la vârsta de 17 pleacă să studieze de parte de casă, la Seminarul Pedagogic din Novy Bug. Deși s-a întors să activeze ca învățător la Școala din Cărpineni în 1914, începutul primului război mondial și revoluția rusească îl vor duce departe de casă. Apoi, activitatea politică pentru consolidarea Statului Național Român, urmată de cele două refugii din 1940 și 1944 nu i-au permis să-și mai vadă satul natal iubit atât de mult. 

La 11 ani după ce nu ami văzut Cărpinenii, aflat la București în 1955, Ștefan Holban trăia cu gândul încă în Cărpinenii săi dragi și decide să lase posterității prima Monografie dedicată Cărpinenilor.

Monografia Cărpineni cuprinde:

• Așezarea geografică

• Portul și ocupațiile locuitorilor

• Iazul - mândria satului

• Moara comunală

• Moșia

• Istoria

• Caracteristica locuitorilor și caselor

• Efectuarea lucrărilor

• Portul

• Instituțiile

• Târgul

• Tradițiile și obiceiurile

• Administrația satului

Iată, așa-s Cărpinenii  nei! Apoi cum să nu-i duc dorul și să nu-i iubesc din tot sufletul și mai ales să nu tânjesc după dânșii până la moarte?! - încheia prestigioasa lucrare, datorită căreia putem cunoaște Cărpinenii de la sf s. XIX și înc. s XX.